Masajul si automasajul

Masajul este un mijloc folosit in cultura fizica medicala atat in scop profilactic (de intretinere) cat si terapeutic. Asociat celorlalte mijloace (exercitiul fizic si agentii chimici sau electrici), masajul are acelasi rol de a preveni, ameliora sau vindeca diferite afectiuni. Poate fi definit deci ca “un mijloc al culturii fizice medicale, constand din prelucrarea metodica a apartilor moi ale corpului (piele, tesut celular subcutanat, muschi, vase limfatice si de sange, nervi, organe interne) prin procedee manuale sau intrumentale, in scopul obtinerii efectelor fiziologice si terapeutice”.

Tehnica masajului era cunoscuta inca din antichitate la egipteni, indieni si chinezi.

Dupa clasificarea moderna, se descrie masajul somatic-periferic (prelucrarea tesuturilor de la suprafata corpului) si masajul organic profund. Primul se poate subimparti in masajul general – aplicat pe toata suprafata corpului – si masajul partial – pe anumite portiuni sau segmente ale corpului. Ca procedee, masajul foloseste manevre principale si manevre secundare (acestea completandu-le pe cele principale).

Procedeele principale sunt:

– netezirea (efleurajul), frictiunea, framantatul, tapotamentul (tapotatul / lovirile), vibratiile;

Procedeele secundare constau din:

– cernut, rulat, presiuni, tractiuni, scuturari.

Masajul stimuleaza prin aceste procedee circulatia sanguina si limfatica si combate staza si edemul, activeaza secretia diferitelor glande, stimuleaza elasticitatea tesuturilor subcutanate impiedicand depunerea grasimii, indeparteaza senzatia de oboseala si ajuta la refacerea organismului. De aceea masajul este recomandat in scop igienic pentru relaxarea celor ce studiaza timp indelungat (6 – 15 ore).

Automasajul se executa cu mainile curate pe pielea de asemeni curata.

Recommended For You

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *